Istoricul energiei solare

Cucerirea de către om a noi surse de energie a constituit un factor fundamental in dezvoltarea societătii. Cândva, prin 1850, pricipalul combustibil era incă lemnul, care a oferit treptat locul cărbunelui, prin 1910. Apoi, incepând cu anii ’50 a fost detronat de combustibilul lichid şi gazos, respectiv ţiţei şi gaze.

Primele utilizări ale energiei solare, prin captare, sunt legate de antichitate. Este suficient să amintim că "efectul de seră" a fost descoperit şi folosit de vechii egipteni, că Heron din Alexandria a construit un dispozitiv pentru pompare a apei care folosea ca sursă primară energia solară, şi în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 î.H.) a apărat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care orientau fasciculele de lumină focalizată spre navele inamice, incendiindu-le.

From ancient Greek homes built to face the warm winter sun to advanced thin-film photovoltaics, which generate electricity from the sun, humans have used the sun’s rays to meet their energy needs. This makes sense, given that the sun showers the earth every hour with enough energy to meet world demand for a year. And the best part: this energy is pollution-free, inexhaustible and accessible to many.